Pizdificarea Junilor

Să ţii zilele Braşovului în mijlocul iernii din primăvară mi se pare cea mai braşoveană chestie. Doar că speriaţii din Consiliul Director al Uniunii Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovechi au votat în unanimitate pentru amânarea coborârii în Cetate, iar odată cu treaba asta s-au amânat şi zilele Braşovului – un eveniment care practic stă în momentul Junilor, restul chestiilor care se întâmplă atunci nefiind mult diferite faţă de orice bairam orăşenesc.

În primul rând, sunt dezamăgit de faptul că o organizaţie precum Junii are ceva se numeşte consiliu director.  M-aş fi aştept ca şefii de cete să fie întruniţi în Ceata Supremă sau ceva de genul. Consiliu Director te face să crezi că ai de-a face cu o organizaţie al cărei eveniment este televizat anual la nivel naţional (bine, aici e şi lipsa de iniţiativă a presarilor locali) şi dat şi live pe internet, să vadă şi ăia din alte ţări care-i mersu’. Nu-i cazul, consiliul director al Junilor fiind doar nişte oameni întruniţi sub o egidă corporate, dar fără apucăturile de rigoare, şi care se sperie de nişte zăpadă şi mută tradiţia în zile mai călde.

Mbă, aia e, eu-s dezamăgit de atitudinea asta. Credeam că Junii sunt printre singurele instituţii din oraşul ăsta cu boaşe de cremene, dar aparent sunt şi ei doar nişte comozi ca majoritatea.

P.S. Vremea asta era un moment perfect pentru a se studia la rece popularitatea Junilor.

Anunțuri

Zilele Braşovului

El avea un fel de ou cu surprize în mână, dar nu era ou Kinder. Ea îi dă peste mână şi el scapă jos oul care se sparge şi din care sare jucăria. Dar fiindcă el începuse să plângă nu observă ce surpriză avea în ou. Ea, văzându-l că plânge, ridică de jos jucăria şi i-o arată. Era un dinozaur roşu. El ia dinozaurul în mână şi se opreşte brusc din plâns. Îl priveşte preţ de câteva secunde apoi o zgârie pe ea cu dinozaurul pe nas şi începe să râdă. Ea strigă „au”, îşi freacă nasul, dar văzându-l pe el că râde – zâmbeşte, îl ia de gât şi-l pupă pe obrazul stâng.

Sfârşit!

Un camion de poze de la Juni

Anu’ ăsta m-am postat la Maternitate şi la Poarta Şchei pentru a-i fotografia pe Junii Braşovului. Au ieşit şi nişte poze interesante, pe care le puteţi vedea mai jos.

Şi sezonul ăsta s-au purtat tradiţiile militare ale Braşovului, dar tot n-am văzut picior de oştean român din Primul Război Mondial ori uniformă de aviator din cel de-al doilea, gânditorii acestei acţiuni rămânând blocaţi undeva între Evul Mediu (Cavalerii Teutoni) şi secolele XVII-XIX (soldaţii din vremea Judelui M. Weiss şi garda habsburgică). În fine, degeaba zic eu sau alţii ce şi cum, pentru că ăştia tot cum vor muşchii lor fac. Noroc că vin Junii din Şchei şi se plimbă prin oraş, altfel nu s-ar fi deosebit cu nimic Zilele Braşovului faţă de, să zicem, bâlciul din Fălticeni din ziua de Sf. Ilie. Bun, acum iată pozele.