Când cazi la ski și simți efectele

Joi am fost cu un bun prieten la ski în principiu ca să putem spune c-am făcut chestia asta pe 20 aprilie.

Am ajuns în cele din urmă să ne dăm sus prin Sinaia, într-un mediu extraterestru unde cerul nu se distingea de pământ. Stilul meu primitiv de a skia (genunchii jos și curbe cât mai minimaliste) trebuia să-și ceară tributul în cele din urmă. În primele secunde după ce m-am oprit din rostogolit nu știam exact dacă sunt pe pământ sau pe un nor. L-am văzut pe Ovi alunecând încetișor spre mine, m-am scuturat de costumul de yeti și am continuat cursa.

Eram convins că-mi voi resimți fizicul abia în ziua următoare, n-aveam vreo îndoială. Însă nu mă așteptam ca și sertarele minții să-mi fie afectate. „Deşi au reuşit un joc foarte bun, acest 0-0 contra lazialilor îngreunează şansele de promovare ale stegarilor în prima ligă.”

M-am buşit aşa de tare încât am visat că FC Braşov făcut egal cu Lazio Roma în Liga a 2-a. Cred că era Liga 2-a şi nu Serie B pentru că reporterul vorbea în română.