Review-ul filmului Dunkirk

Am văzut filmul în cinema de două ori pentru că atât de mult mi-a plăcut prima oară.

Anunțuri

California Dreamin’ în Şchei

Gluma începutului de mileniu în Braşov este cea că băieţii (băiatu’?) din Primărie nu ştia că sus în Şchei cineva plănuia să construiască ditai ansamblul rezidenţial.

Băieţii (băiatu’?) din Primăria Braşov, care bat pariu au (are?) un excel dedicat fiecărei borduri din oraş, au (a?) avut nevoie de şcheieni ca să-i (să-l?) informeze despre delirul urbanistic.

Faină glumă. Sper să intre odată legea pe ferestrele Primăriei ca un tsunami şi să-i spele pe toţi câcaţii ăia.

De ce sunt în favoare salariilor mai mari pentru parlamentari

Simplu! Scapă de scuza ciubucului şi a afacerilor paralele pentru că, of, Doamne!, salariul de funcţionar al ţării e sărăcie. Gata, de acum nu mai lucrează pe firimituri în slujba a zeci de milioane de oameni, au şi motivaţia salarială necesară ca să facă chestii utile pentru cetăţeni.

Şi mai e un aspect delicios aici. Practic, la orice viitoare ieşire în decor îi vom putea trosni un bolovan în cap şi turna cocktail molotov pe gură oricărui parlamentar care se scuză că borcanul cu miere era prea dulce pentru a fi refuzat.  Morţii ‘mă-tii, dacă nici cu 18 mii de lei pe lună (salariul ăl’ mai mic) nu-ţi satură stomacul şi sufletul, jet!

Şi ultima chestie. Poate fi un impuls şi pentru ăştia mai tineri să se bage-n politică şi să influenţeze direct mersul ţării. Ce vrei să te faci? Senator! Pac, ia d-aici 18 mii de coco, arată ţării ce poţi.

Dar partea mea preferată rămâne aceea că acum îi vom putea vătăma fizic pe aleşi fără a mai chestiona moralitatea acţiunilor noastre.

Poze cu maşini trecând printr-o baltă

Când eram mic îmi plăcea să privesc maşinile mergând prin ploaie. Dacă luau şi-o baltă sub roţi era bonus pentru mine.

Azi, graţie noilor tehnologii de asfaltare care permit crearea lacurilor carosabile fără pericole subacvatice pentru suspensiile maşinilor, precum şi a camerelor de fotografiat ultra la îndemână, am pozat în staţie la Nemo nişte maşini care, în goana lor spre Capitală sau hypermarket-uri, făceau şi-o bălăceala prin surprindere.

Faza cu balta aie e că nu-ţi dai seama că-i acolo decât atunci când eşti deja în ea.

 

Maior Drăgănescu, în p##a mea!

Ha, ha, ce proşti sunt jandarmii, l-au luat la capace pe unul de-al lor. Doar că faza nu-i chiar aşa.

Asta-i dulceaţa acestui secol cu camere de filmat în fiecare buzunar, că poţi recrea imaginea de ansamblu a situaţiei. Maior Drăgănescuînplm e tipul care la secunda patru ţâşneşte de pe trotuar şi plachează un instigator. Cad amândoi, instigatorul este mai iute de picior, maior Drăgănescuînplm mai ghinionist. Este la rândul său placat de un jandarm care n-a văzut scena de la început şi-l ia drept unul dintre instigatori. Apoi, maior Drăgănescuînplm este călcat de cireada de „ţestoase”, probabil îşi mai ia şi câteva bastoane în cap ca să stea cuminte. Prins în crossfire, c’est la vie.

E amuzant cu draci dacă vezi doar filmarea în care grămada cere vârf pe maiorul Drăgănescuînplm. De fapt, stai. Parcă legate între ele filmările fac situaţia şi mai haioasă. Oricum, doar în baza primeia e lejereanu s-o dai în conspiraţii cu şefi ai Jandarmeriei care atacă jandarmi împreună cu instigatorii şi care apoi îşi iau picioare în cap mai repede decât pot ei spune „maior Drăgănescuînplm”.

Jandarmii în civil sunt relativ uşor de recunoscut. După vorbă, după port. Uneori şi după echipamentul din dotare. Bine, relativ uşor de recunoscut când nu începe haosul. Maior Drăgănescuînplm o ardea civil şi paşnic şi-i analiza pe băieţii care bombardau cordonul de jandarmi. Nu lucra sub acoperire. Sub acoperire îţi iei bastoanele şi faci excursia la dubă, nu te deconspiri cu nume şi grad în faţa camerelor de filmat. Asta dacă nu eşti un prost.

P.S. din ce-mi dau seama, nu maior Drăgănescuînplm e cel care ţipă la jandarmi că-s handicapaţi. N-ar mai fi avut başii necesari după bumbăceala primită.