Chestia asta ciudată numită căsătorie

Încă îmi bănuiesc un foarte bun prieten ca fiind artizanul unei farse extrem de elaborată. Cică s-a căsătorit. Am fost la el la nuntă, l-am văzut când a zis „da” zâmbind la starea civilă (prima oară când am văzut o persoană pronunţând cuvântul „da” aşa de senin). Acum câteva zile o făcut un an de când s-a luat. Chestia e că are şi-un copil pe ţeavă, semn că tipu’ e dispus să-mi facă farsa asta cu tot tacâmu’. Io i-am zis mai de mult „coane, gata, revino-ţi, n-o mai lungi atât”, dar el tot insistă că e pe bune şi că nu face mişto de mine. E primul dintre noi care s-a căsătorit. Ceilalţi par a fi asimilat mai bine momentul, eu încă am probleme.

Totuşi, ca să nu par neam prost, particip la farsa lui., Mă prefac că-mi calculez cu atenţie momentele în care îl sun, ca să nu-l deranjez, că, na, îi om cu familie. Aşa că nu-l sun niciodată. Am făcut, totuşi, o excepţie. Când o împlinit 23 de ani, ne-am strâns toţi la o vodkă (mai puţin el, că-i om cu nevastă şi servici) şi l-am sunat să-i spunem „La Mulţi Ani”. Asta a fost cam la o lună după ziua în care chiar a făcut anii. Ne-am gândit că a trecut destul timp de atunci şi că e ok să-l sunăm. Aşteptăm acuma să apară ghioceii, ca să-l sunăm şi să-l felicităm pentru împlinirea unui an de căsătorie. Şi, evident, să-i spun să termine odată cu farsa.

E ciudat, e ciudat rău. Când fata cu care îmi petreceam cam 90% din timp când eram mic (sau doar timpu’ petrecut cu ea îl mai ţin minte? „awww, ce romantic ai fost!”) s-a măritat, am avut un şoc. Nu ne mai văzusem decât de vreo două ori, cam 20 de minute de fiecare dată, în ultimii patru ani înainte de a primi invitaţie la nunta ei. Zic c-ai noştri mereu au crezut că noi o să ne luăm cân’ o să ne facem mari. Ţeeeaaaapăăăă! Gândul că în locul tipului căruia îi va spune soţ până când moartea îi va despărţi (p”!% mea, se zice aşa şi la ortodocşi? că la nunta din primu’ paragraf n-am fost atent) puteam să fiu io, mă cam lovise nişte friguri. Ăla puteam să fiu io! În p¤¤& mea, ăla puteam să fiu io! La 20 de ani! Ba nu, aveam 21 atunci. La 21!!!

Anunțuri

Ce zici?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s