Kapitalism – Despre film

După un meci încheiat cu un rezultat istoric pentru Steagu’, 6-0 cu Gloria Bistriţa, urma un film despre care nu ştiam mare lucru şi de la care nu prea ştiam la ce să mă aştept. Nu ştiam dacă va fi genu’ acela de documentar ce se pretinde pretenţios dar te adoarme glorios sau dacă va fi o comedie cu camera ascunsă ţinând cont de „actorii” ce ţineau capu’ de afiş: Becali, Patriciu, Voiculescu, Pădure, Diaconescu, ,Copos şi Nicolae (nu ăla de la Steagu’, altu’, dar tot plin de bani).

Ei bine, a fost o combinaţie între un documentar-artistic şi o comedie cu foarte multă ironie. Ironie involuntară din partea „actorilor”, dar publicul nu s-a sfiit să râdă la filosofiile lor despre viaţă, bani, trecut, prezent, capitalism, bogăţie, sărăcie.

Ideea regizorului Alexandru Solomon (cu care am şi o poză) a fost readucerea lui Ceauşescu din Cuba şi ieşirea braţ la braţ cu Elena într-o plimbare prin Bucureştiul post-decembrist sufocat la tot pasul de ideile kapitaslismului. Folosesc „k” datorită motivaţiei regizorului: „În România, capitalismul nu poate fi folosit încă cu „c”, asta datorită celor pe care i-ai văzut şi dumneavoastră în film.”

Are dreptate. Nicolae, care cică a făcut vreo 10 ani parte din Securitate, se întreabă „care-i problema?” dacă el are acum milionae de euro? Dacă a fost securist dar ştia să facă treabă, adică a fost „băiat deştept” după ’90, trebuia să se dea deoparte? Sincer, corect ce zice el. Alţii sunt cei care după ’90 trebuiau să-l elimine din sistem pe el şi pe alţii ca el.

Ajungem acum la filosofia despre „kapitalism” a lui Diaconescu. Aaa, Diaconescu, acest patron al televiziunii poporului ce vine la serviciu într-un Rolls Royce. Şi zice Diaconescu cam aşa: „românii se zgârie pe ochi că după ’90 n-au furat şi ei. Era frica aia de puşcărie, că dacă furi intri la puşcărie. Şi de asta mulţi n-au furat. Alţii au furat şi n-au păţit nimic. Justiţia nu i-a taxat iar ei s-au îmbogăţit. De aici şi regretul multora că n-au furat şi ei imediat după ’90.” Dixit!

Patriciu propunea o teorie inversă noţiunii de succes. Zicea el că s-a creat nu ştiu ce idee falsă despre bogăţie, că lumea crede că „nu poţi să ai succes decât dacă furi”. Eh, vorbeşte lumea.

Sunt o grămadă de replici memorabile în film şi o mulţime de cadre care surprind esenţa lucrurilor. Vă mai reproduc două. Pădur, George Pădure, într-un dialog cu un apropiat imediat după ’90 primeşte următoarea propunere: „Mă, George, mă, hai mă la primărie să furăm şi noi, mă. Că doar n-au furat ăia tot!”. Acum, un alt George, un George Copos, spune că băieţii deştepţi au fost ăia care au făcut bani grei după ’90, fraierii rămănând să facă prăjituri. Hai, încă un citat, de data asta din Voiculescu. „Dom’le, se zice că am făcut bani mulţi. Dar n-am făcut chiar atât de mulţi bani.” Stop-cadru şi cifra de afaceri a lui monsieur Voiculescu are darul de aţi chema Pepsiul pe nas.

Mergeţi să vedeţi filmul. Veţi fi surprinşi cum un film românesc despre „kapitalism” poate prezenta un adevăr crud într-o formă sarcastică şi plină de umor. Fără sânge, fără igrasie. Doar cuvinte.

Un „stegar” fericit că echipa a bătut şi că a văzut un film bun, alături de regizorul Alexandru Solomon
Anunțuri

4 gânduri despre „Kapitalism – Despre film”

  1. Foarte frumoasa prezentarea facuta filmului. Poate putin cam multe detalii dezvaluite daca vrei sa starnesti interesul sa vada lumea filmul.Apropo…nice to meet you :p

Ce zici?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s